Obiceiuri sănătoase, ep. 2: Risipa alimentară

Cand am vazut TED-ul asta, am realizat ca stiu raspunsul la intrebarea despre cum ma definesc. Sunt un om care pretuieste cel mai mult sanatatea-proprie si a celor dragi ei. Sanatatea mentala si fizica si obiceiurile care deriva din asta.

De la refuzul vehement de a bea din sucul de portocale la cutie cu care ma tot ispiteste dragul de sot, pana la insistenta ca nu sari micul dejun si nu faci nimic pana nu bei paharul de apa pe stomacul gol, ma tot repet. Nu-mi cer scuze celor agasati deja de convingerile mele, dar ma bucur enorm de cate ori constat ca am fost luata-n seama si vi-i fiecaruia nitel mai bine. Imi continui deci, seria obiceiurilor sanatoase cu ce stiu eu despre combaterea risipei alimentare.

cropped-banner

Viata alerta din ziua de azi nu prea ne permite sa ne dumirim asupra unor idei si concluzii prinse din zbor la o cafea sau de pe un perete de feisbuci. Asa ca, daca vi-a trecut vreodata prin cap sau urechi ideea de food waste/risipa alimentara, va scutesc eu de introducerea in subiect in cateva randuri. Va ramane doar sa va setati un obicei marunt legat de asta. Dupa care veti avea curiozitatea unei documentari mai temeinice.

Incepem in stilul cercetatorilor britanici, cu urmatoarele cifre:

  • In prezent, se arunca o treime din mancarea produsa la nivel mondial
  • Tot in proportie de cam 30%, aceasta risipa va contribui la modificarile climatice. Pe 2 canale: prin resursele irosite in productia si distributia alimentelor ce ajung la ghena de gunoi. Si evident, prin deseurile create in urma risipei alimentare. Deci faptul ca a fost primavara de Craciun in ultimii 2 ani, nu e o intamplare nefericita, ci rezultatul neglijentei noastre de zi cu zi. De vis, stiu!
  • Un roman arunca in medie, cam 9 kg de mancare pe luna. Yep!
  • Cu cat irosesti pe mancarea aruncata intr-un an, faci 9 plinuri de benzina. Si cu mancarea aruncata in Romania anual, hranesti orasul Cluj 20 de ani. Sper ca vi-a fost de-ajuns pentru inceput! Daca nu, mi-am pus talentele artistice in actiune:

De unde stiu toate astea? Si mai ales, cum stiu ca nu-s date false? Pai, exista in Cluj un proiect al JCI Cluj numit Food Waste Combat (combaterea risipei alimentare). Proiect pentru care am intrat in aceasta organizatie si prin care am luat contact cu ideea asta. Si-n care s-au facut si se vor mai face multe. In echipa FWC, cativa oameni entuziasti si responsabili, nu doar au initiat o campanie de constientizare, acu 2 ani, dar au si publicat o carte: ii zice “Risipa alimentara-analiza si posibile solutii“. Luati cartea, cititi-o si apoi implementati ce scrie p-acolo! Sau nu faceti asta…cum stiti voi, sunteti toti adulti!

Initiative ca proiectul FWC Cluj exista de putin timp. In 2015 a fost anul european al combaterii risipei alimentare, iar 2015 a fost anul in care a explodat ideea peste tot in lume. Oamenii s-au prins ca ceva e putred in felul cum isi duc viata si au inceput sa ia masuri. Meritul campaniilor de constientizare a risipei alimentare, e ca ofera explicatii si indicatii pentru cum s-o evitam.

Intai de toate, e socant ca 40% din risipa alimentara globala se produce in gospodarii. Adica, aruncam in draci: uitam de mancarea din frigider cu zilele, cumparam prea mult, alegem doar fructele si legumele aratoase sau nu ne depozitam corect alimentele. Urmeaza un info-ghiveci, din ce-am invatat eu de-a lungul ultimilor 2 ani, plus surse internautice.

1. Faceti-va lista de cumparaturi. Nu doar o faceti, o si luati cu voi! Si nu cascati ochii si portofelul langa orice oferta de 7 in 2, la pret de 3 de la capat de raft. A, si evitati sa mergeti cu stomacul chioraind la cumparaturi. O sa luati de vreo 4 ori cantitatea necesara de mancare..

Iar daca vedeti fructe ori legume amarate, nu le evitati. Luati exemplul celor din Franta sau SUA, cu campanii impotriva refuzului comercializarii legumelor si fructelor putin aratoase.

2. Depozitati corect alimentele. Sunt cateva reguli de respectat, nu multe…dar le prindeti din zbor si pe urma, o sa va bantuiasca de cate ori le ignorati.

  • In primul rand, tineti cont de locul unde va depozitati alimentele- laptele nu-l puneti in usa frigiderului, acolo se va altera cel mai repede. Puneti-l pe rafturi.
  • Carnea s-o tineti in raftul de deasupra cutiei cu legume si fructe. Acolo e cel mai rece in frigider
  • Unele legume si fructe emana etilena in timpul depozitarii, deci trebuie sa aveti grija cand le puneti impreuna. Eu le tin pe majoritatea intr-o lada cu legume, in afara frigiderului. Mai nou, sunt frigidere moderne care pastreaza foarte etans fructele in compartimente speciale. Se pare ca-s de incredere. Norocul cui le are!
  • Poate fi de ajutor cateodata ca fructele emana gaze, pentru ca daca tin banane ori mere langa avocado, mi se coace mai repede. Exista pe net multe recomandari despre care legume-fructe stau impreuna si care nu, sau despre ce e recomandat sa mananci prima data. Si in cartea de care va ziceam mai sus, doar timp s-aveti 😉
  • Dupa ce le-ati cumparat, scoateti-le din pungi, ca sa nu accelerati alterarea lor.
  • Tineti produsele recent cumparate in partea din fata rafturilor, sa nu se piarda prin oarece gauri negre ale propriului frigider si sa va loveasca duhori nepamantesti!

3. Nu fugiti de resturile de mancare, si-alea-s tot ale voastre! 

  • Regula e sa mancati resturile de mancare in termen de 4 zile de la preparare. Si sa le puneti la frigider in max. 2 ore de la expunerea la temperatura camerei
  • Daca aveti resturi de la gatit, ori legume si fructe care incep sa se strice, gasiti moduri creative pentru a le folosi. Daca-i nevoie, gasiti 1-2 retete pt asta si lipiti-le la vedere, sa vi le amintiti. E plin web-ul de astfel de sugestii. Are si Jamie o lista de astfel de retete, desi resturile lui nu corespund mereu cu ce resturi avem noi prin bucatarie
  • Cand comandati mancare, nu cumparati in exces. Doar va stiti limitele (daca nu, aflati-le!). Iar daca se intampla sa ramana ceva in farfurie/caserola, reincalziti resturile seara ori a2a zi. Nu e deloc o tragedie sa reincalziti o felie de pizza ori o portie de paste!
  • Sa nu va fie rusine sau lene sa cereti portia ramasa de la restaurant la pachet. Sau s-o impartiti cu cei de la masa.

4. Informati-va despre semnificatia termenelor de valabilitate

E o mare nebunie cu exprimarea termenelor de valabilitate. Niciuna nu inseamna ca dupa datele mentionate, mancarea respectiva iti provoaca toxiinfectie ori boli 😉 Sunt doar niste indicatii simple care arata cat isi pastreaza produsul un gust bun si calitatea ceruta de producator. Dar, e practic imposibil sa poti preciza data la care un produs nu mai e sigur pentru consum. Pentru ca asta depinde de conditiile in care a ajuns la tine, de cum il depozitezi tu, de o gramada de factori!

  • „A se utiliza până la data de” înseamnă că produsul poate fi consumat în condiţii de siguranţă doar până la data indicată
  • „A se consuma, de preferinţă, până la data de” indică data până la care produsul se menţine în stare optimă. Produsele alimentare pot fi consumate, în continuare, în condiţii de siguranţă, chiar şi după depăşirea datei indicate. (cf. paginii de FWC de la JCI Mures).

Deci, sa clarificam o treaba: faptul ca mananci o mancare aratoasa, care e clar departe de data expirarii, nu te fereste de salmonella. Asa cum nici sa mananci niste tocanita suspect mirositoare, facuta dintr-o conserva de fasole de la excursia la munte de anul trecut, nu te baga-n spital. Dar, e al naibii de adevarat ca stim foarte putine despre datele de expirare, rostul si interpretarea lor. 

5. Ah, si inca ceva: de sarbatori, nu va purtati ca de apocalipsa! Nu cumparati tone de mancare si nici nu va puneti in farfurii cat pentru doi. Mai degraba mancati 2 portii mici, decat sa aruncati jumatate dintr-o cantitate neinspirata.

Pe scurt, cum risipim mancarea multi dintre noi in ziua de azi, e o nebunie crunta! Asa ca, faceti cum va sfatuiesc cei de la FWC Cluj:

  • Gandeste-te de doua ori inainte sa-ti umpli cosul!
  • Decat s-o arunci, mai bine imparte mancarea..cu cel din dreapta ta.
  • Dragostea (pentru mancare) trece prin stomac, nu prin cosul de gunoi!
  • Fii gurmand, dar ramai responsabil! 

Stiu, am reusit sa scriu un roman, cu la fel de multe reguli cat note de subsol. Pare sa rezulte ca viata sanatoasa si cu risipa minima, e o minunata epopee a restrictiilor. Dar e departe de a fi asa; e nevoie de doar 1-2 pasi ca sa incepem sa indreptam situatia asta de cacat cu risipa alimentara. Inainte sa incheiati articolul asta (daca cumva ati avut rabdarea sa ajungeti pana aici), priviti clipul asta si faceti-va si acest test. Dupa care, mai vorbim (*-*)…

 

Note [cu si mai multe linkuri utile in continuare:]

Si urmariti pagina de fb a FWC Cluj; pregatim lucruri serioase, de-a dreptul importante!

 

Advertisements

2 thoughts on “Obiceiuri sănătoase, ep. 2: Risipa alimentară

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s